E nedrept ce se întâmplă.....e nedrept că un om a fost omorât......nu e normal să ucizi pe cineva, chiar dacă ai sau chiar dacă nu ai un motiv. Marian Cozma era un uriaş, care îţi impunea respect, iar dacă ajungeai să-l cunoşti îţi dădeai seama că bunătatea din sufletul lui era direct proporţională cu înălţimea, 2 metri şi 11 centimetri. Viaţa acestui băiat, de numai 26 de ani, a fost curmată violent de nişte nenorociţi, de nişte persoane care nu merită nimic, care nu merită nici măcar să fie omorâte. Acele persoane nu merită nici măcar, efortul de a apăsa pe trăgaci. Nişte speculanţi, nişte hoţi, nişte nenorociţi care nu au muncit nimic în viaţa lor, care au trăit doar din furturi l-au ucis fără nici un fel de strângere de inimă pe „Păsărilă” şi au rănit alţi doi sportivi. Un român, un sârb şi un croat, care intrau în fiecare săptămână pe teren şi reprezentau o echipă maghiară, au fost victimile acestor împuţiţi, care culmea, erau din acea zonă, erau din Veszprem. L-am cunoscut pe Marian Cozma, am făcut câteva materiale la televiziune cu el la echipa naţională şi la Dinamo. Era un băiat plin de viaţă, un băiat care ştia ce vrea de la viaţă, un băiat care plângea de ciudă atunci când nu juca. Era îndrăgostit de handbal şi era un sportiv desăvârşit. Cine sunt acei nenorociţi, ce au făcut ei în viaţa asta, cu ce au fost ei mai presus de orice ca să aibă acest drept, să ia viaţa unei persoane? Sârbii s-au unit imediat ce au aflat de tragicul eveniment şi vor să-i răzbune pe cei trei sportivi, victime ale atacului din discoteca maghiară. Dacă poliţia nu-i găsea aşa de repede, nimc nu i-ar fi salvat pe aceşti nenorociţi de furia sârbilor. Din păcate noi am pierdut un campion, am pierdut o valoare şi nimeni nu a ieşit, măcar să-l plângă pe „Păsărilă”, dacă nu să-şi exprime furia şi indignarea faţă de acei mişei, care l-au înjunghiat în inimă pe sportivul român. Excepţie au făcut suporterii dinamovişti, cei pentru care Cozma a jucat atâta timp, şi cei care ştiu foarte bine ce înseamnă această tragedie. „Păsărilă, salută-l pe Cătălin, câini până la moarte şi dincolo de ea.” Vă respect băieţi. Dumnezeu să-l odihnească.
